Despre IPA

IPA – cea mai mare organizaţie de prietenie a poliţiştilor din întreaga lume – a fost creată la 1 ianuarie 1950. De atunci, motto-ul său „Servo per amikeco” (“Servicii prin prietenie” – în limba esperanto) a câştigat în peste cinci decenii de existenţă mai mulţi aderenţi decât şi-ar fi putut cineva imagina.

Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor a fost înfiinţată din iniţiativa unui ofiţer de poliţie din Lincolnshire – Anglia, Arthur Troop, care a dorit să creeze astfel un canal pentru prietenia între poliţiştii de pretutindeni şi cooperarea internaţională.
Născut la 15 decembrie 1914, el s-a angajat în iunie 1936 la Poliţia din Lincolnshire, unde s-a specializat în probleme de trafic rutier.
După cel de-al doilea Război Mondial, Arthur s-a dedicat proiectului înfiinţării unei organizaţii mondiale a poliţiştilor, dând dovadă de mare încredere în oameni şi în virtuţile prieteniei adevărate.

Între anii 1948 -1949, Troop a contactat numeroşi prieteni din poliţia locală şi din străinătate. Ideea lui a fost bine primită în câteva ţări europene (Marea Britanie, Danemarca, Norvegia, Suedia) şi în unele state africane, care au încurajat constituirea unei organizaţii mondiale a poliţiştilor, alcătuită din secţii naţionale şi emiterea, de către un Secretariat Internaţional, a legitimaţiilor pentru membrii, similare unui paşaport. De asemenea, era prevăzută adoptarea unei sigle specifice, plata unei cotizaţii individuale şi editarea unei reviste proprii.

La 1 ianuarie 1950, Asociaţia a luat fiinţă, iar Arthur Troop a acţionat neobosit pentru a încuraja şi creearea altor secţii naţionale. În 1953, Olanda a fost prima ţară, după Marea Britanie, care şi-a constituit o astfel de secţie, Belgia şi Franţa le-au urmat în acelaşi an, iar Germania şi Elveţia au organizat secţii naţionale în următorii doi ani.
Primul Congres Internaţional a avut loc la Paris, în 1955, iar Arthur Troop a devenit primul Secretar General Internaţional al Asociaţiei, post pe care l-a păstrat până la retragerea sa, în 1966.
Pentru meritul creeării IPA, Arthur Troop a fost premiat, în 1965, cu Medalia Imperiului Britanic. Ulterior el a primit numeroase înalte distincţii din străinătate, între care titlul de „Doctor Honorius Causa” în Canada, „Crucea de Onoare” a Preşedintelui Republicii Austria, şi după dezvelirea statuii sale de pe câmpia ungară, în 1998, a fost răsplătit cu „Sabia de aur a Ungariei”.
La cel de-al Xl-lea Congres Mondial din 1985, el a devenit primul posesor al Medaliei de Aur a Asociaţiei.
În 1995, la Viena, la cea de-a 26-a Conferinţă a Comitetului Executiv Interna ţional, Arthur a fost onorat cu Premiul „IPA WORLD POLICE”.
În pofida unor serioase probleme de sănătate, fondatorul a pregătit el însuşi cel de-al 50-lea Congres Aniversar al Asociaţiei, desfăşurat la Bournemouth, în mai 2000.
Arthur Troop a decedat, la 85 ani, în ziua de 30 noiembrie 2000.
În memoria lui au fost realizate câteva reuşite busturi şi o medalie care îl înfăţişează cu mare rafinament artistic şi care au fost amplasate la sediul IPA international, la centru de studii Gimborn din Germania şi în Ungaria.

După înfiinţarea secţiei britanice a IPA, s-a simţit nevoia creării unei insigne şi a unui simbol naţional.
Prima deviză a Asociaţiei a fost „Service through friendship” (Servicii prin prietenie), deviză considerată foarte potrivită pentru scopurile acesteia, care prezenta însă inconvenientul că sensul acesteia nu erau cunoscute decât unui vorbitor de limba engleză.
Din acest motiv s-a apelat la serviciile scoţianului Bob Hamilton, expert în limba esperanto, care a tradus textul în „SERVO PER AMIKECO” şi care a devenit pentru totdeauna deviza oficială a Asociaţiei.
Prin intermediul publicaţiei „Police Review”, Arthur Troop a solicitat membrilor IPA să trimită sugestii sau schiţe pentru crearea unei sigle a Asociaţiei, neprimind însă nicio propunere demnă de interes. Ideea i-a venit tot lui care, privindu-şi cascheta de poliţist, a observat steaua – simbol universal, căreia i-a încorporat un mapamond, în jurul lui fiind scris International Police Association, cu o panglică, în partea inferioară, pe care figurează motto-ul Asociaţiei.
Pentru a face sigla şi mai impresionantă, acesteia i-au fost adăugaţi, în lateral, lauri care reprezintă ideea de pace.
Retuşată de către un specialist în heraldică, sigla a devenit emblema oficială a Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor, fiind înregistrată ca marcă protejată.
La un an după adoptarea siglei, a fost elaborat şi Statutul IPA care, în linii mari, a rămas neschimbat până astăzi.
Concomitent cu creşterea numărului membrilor IPA şi al secţiilor naţionale, s-a simţit nevoia şi a altor elemente distinctive specifice.
Astfel, cu ocazia celui de-al lll-lea Congres Internaţional de la Stuttgart, a fost aprobat Imnul internaţional al Asociaţiei. Marşul, compus de Michel Legrand şi Desire Dondeyne, este o adaptare după „Servir par l`amitie”, melodie compusă de Afred Couat, pe versuri de Jean-Marie Guillemot, fiind cântat pentru prima dată la gala festivă ce a încheiat reuniunea, de către Jacques Izaro, în limbile engleză, franceză, italiană, germană şi spaniolă.
Interpretarea imnului a fost realizată de orchestra Poliţiei naţionale franceze, condusă de Pierre Bigot.
Cu aceeaşi ocazie a fost adoptat şi semnul distinctiv „Casă IPA”, amplasat pe faţada caselor de vacanţă ale Asociaţiei. El marchează cele câteva sute de locuri de cazare din patrimoniul secţiilor naţionale din toată lumea, aflate la dispoziţia tuturor membrilor IPA, care vor să călătorească

Viziunea lui Arthur Troop s-a concretizat într-o adevărată organizaţie mondială, cu peste 350.000 de poliţişti activi şi în rezervă, reprezentaţi în 64 ţări de pe întregul mapamond – mai mulţi oameni decât şi-ar fi putut imagina fundatorul cu 50 ani în urmă.
IPA este o organizaţie non-profit care nu se implică, sub nicio formă, în probleme de serviciu, dispute de muncă sau politice.
Idealurile organizaţiei rămân pun accentul pe prietenie şi cunoaşterea reciprocă.
În fiecare ţară, IPA este administrată de un Comitet Executiv Naţional, care răspunde în faţa Consiliului Executiv Internaţional. Secţiile naţionale sunt divizate în regiuni, care au propria lor structură administrativă şi de conducere.
Activitatea Asociaţiei este desfăşurată de către membri aleşi, de regulă pe bază de voluntariat.
Conferinţele anuale, atât naţionale, cât şi internaţionale, sunt găzduite de diferite regiuni şi ţări, oferind oportunităţi pentru membrii lor de a se întâlni şi socializa, concomitent cu acţiunile obişnuite ale conferinţei. Un Congres Mondial se ţine la fiecare trei ani.
De menţionat că din anul 1967, IPA a primit o înaltă recunoaştere internaţională, prin acordarea, de către Organizaţia Naţiunilor Unite, a statutului de observator. Este membră ECOSOC şi are un reprezentant permanent la UNESCO, fiind implicată activ în promovarea Declaraţiei universale a apărării drepturilor omului.
În Germania, la Gimborn, localitate situată la 55 de kilometri de Köln, se află Centrul Internaţional de Studii IPA – loc ce găzduieşte anual zeci de seminarii cu tematică profesională, o atracţie pentru membrii asociaţiei din toată lumea.
De asemenea, sub egida IPA se desfăşoară, în fiecare an, prin rotaţie în câte o ţară diferită, o întâlnire a tineretului (YIG). Este vorba de copii sau nepoţi ai membrilor IPA. În anul 2005, România a găzduit o asemenea manifestare, iar 38 de adolescenţi, veniţi din toată lumea, s-au bucurat de vizită. Secţia Română a fost evidenţiată de către board-ul internaţional primit o Diplomă de excelenţă şi o medalie.
Pentru tinerii membrii se organizează periodic seminarii şi întâlniri, ce îmbină temele profesionale cu schimburile prieteneşti.
Aproape toate secţiile naţionale organizează concursuri culturale şi sportive, ori activităţi de socializare, deschise tuturor membrilor IPA, indiferent de ţară. Acestea sunt minunate prilejuri de cunoaştere a frumuseţilor şi istoriei ţărilor vizitate, precum şi pentru de realizare a unor prietenii trainice.
Există, la dispoziţia tuturor aderenţilor o platformă de informare pe internet, atât prin site-ul internaţional www.ipa-iac.org, precum şi prin site-urile ori prin publicaţiile naţionale şi regionale.
Schimbările politice din Europa răsăriteană, intervenite la sfârşitul anilor ’90, au fost un adevărat catalizator pentru creşterea şi dezvoltarea Asociaţiei, poliţiile din fostele ţări socialiste, aderând la aceasta.

SCURT ISTORIC AL SECŢIEI ROMÂNE

În cursul anului 1992, domnul general-locotenent dr. ing. Iulian Medrea, luând cunoştinţă de existenţa Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor, a folosit prilejul unei călătorii în Olanda pentru a se documenta cu privire la obiectivele şi idealurile acesteia.
Luând act de existenţa Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor şi de scopurile generoase pe care aceasta le promova, prin Statutul Internaţional, imediat după reîntoarcerea în ţară, împreună cu alţi colegi poliţişti, dl general Iulian Medrea a iniţiat demersurile înfiinţării Secţiei Române a I.P.A.
Astfel, la 31 iulie 1992, la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române, a fost constituit un Comitet de Iniţiativă care a decis înfiinţarea Secţiei naţionale a IPA şi întocmirea tuturor documentelor necesare pentru obţinerea personalităţii juridice.
La 31 august 1992, în cadrul unei reuniuni a Comitetului de Iniţiativă, s-a decis formarea unui Comitet Executiv al noii asociaţii, constituit din şapte membri, preşedinte executiv fiind ales şeful de atunci al Poliţiei Române, generalul-maior Gheorghe Gambrea, iar ca Secretar General domnul general dr. ing. Iulian Medrea, aceasta şi ca o recunoaştere a meritelor şi eforturilor sale în constituirea Secţiei Române a IPA.
La 3 decembrie 1992, Judecătoria Sectorului 2 din Capitală a admis cererea de înfiinţare şi a dispus înregistrarea în Registrul persoanelor juridice a Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor – Secţia Română.
În următorii patru ani, secţia noastră a fost considerată de către conducerea internaţională a I.P.A. drept secţie în curs de formare. Ea a beneficiat, în acest timp de sprijinul Secţiei Elene – desemnată ca „sponsor” oficial de către (PEB) Biroul Permanent Executiv IPA, de la Londra.
Strădania şi eforturile depuse de poliţiştii români au fost încununate de succes în ziua de 25 octombrie 1996 când, la Congresul Internaţional de la Brisbane/Australia, Secţia Română a fost recunoscută ca membru cu drepturi depline al Asociaţiei.
Deci, în 2011, aniversăm 15 ani de la admitera oficială în marea familie IPA.
Pentru meritele legate de înfiinţarea, înscrierea la tribunal şi obţinerea consacrării internaţionale a organizaţiei noastre, domnului general-locotenent dr. ing. Iulian Medrea, Secretarul General al Secţiei Române IPA, i se recunoaşte, în mod unanim, calitatea de fondator al acesteia.
În toţi aceşti ani de eforturi, Secţia naţională IPA a devenit unul dintre cele mai importante ONG-uri din ţară, grupând în cele peste 150 de regiuni (filiale teritoriale) din structura sa, câteva zeci de mii de membri activi, fiind eliberate până în ianuarie 2011, peste 70.000 de legitimaţii.
Vorbim de cadre active sau în rezervă din toate „armele” Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar lor li se alătură, de circa doi ani, tot mai mulţi ofiţeri şi agenţi din Administraţia Naţională a Penitenciarelor precum şi cadre din Poliţia Locală – pendinte de structurile administrative teritoriale.
Reflexia internă este vizibilă şi peste hotare: pentru cuantumul membrilor săi şi pentru numeroasele activităţi în care este implicată, Secţia Română ocupă locul II în ierarhia organizaţiei mondiale, după Secţia Germană, şi se bucură de cele mai bune aprecieri din partea conducerii internaţionale IPA (PEB).
În august 2000, membrii Biroului Permanent Executiv internaţional şi-au ales ca loc de întrunire anuală Poiana Braşov, fiind găzduiţi de Secţia Română.
De altfel, preşedintele internaţional – dl Michael Odysseos şi staff-ul organizaţiei apreciază în mod deosebit ospitalitatea şi prietenia românească, fiind prezenţi la aproape toate întrunirile anuale ale Secţiei naţionale.
Mai mult de atât, Capitala României a fost aleasă, ca gazdă a celei de-a 37-a Conferinţe a Comitetului Executiv Internaţional IPA (IEC), importantul eveniment fiind prevăzut pentru luna septembrie a acestui an.
La întrunire vor participa reprezentanţii tuturor secţiilor naţionale şi va avea anvergura unei reuniuni mondiale.
Secţia română este o prezenţă activă la aproape toate manifestările organizate în Europa, dar şi mai departe.
Echipele şi sportivii ce au reprezentat IPA România la diferitele competiţii au ocupat, aproape permanent, locuri pe podium.
Nu vom vorbi de vedetele mondiale Nadia Comaneci sau Lucian Bute (membrii de onoare) sau de sportivii olimpici, ca Ivan Patzaichin, Elisabeta Lipă, Marius Urzică, Monica Iagăr, Marius Cata-Ciţiga ş.a. care au activat la C.S. Dinamo Bucureşti sau Dinamo Braşov –  care sunt membri IPA, ci de zecile de sportivi amatori din întreaga ţară, care fac parte din regiunile teritoriale. Lor li se adauga cei cu preocupari artistice: pictori, sculptori, interpreti muzicali.
Membrii IPA din România, se numără printre zecile de poliţişti şi jandarmi ce îndeplinesc misiuni ONU peste hotare.
Cu sprijinul material al Secţiei naţionale, numeroşi tineri membri au urmat cursuri de limbi străine – obţinând certificate de excelenţă, şi-au editat discuri muzicale, plachete literare sau au participat la expediţii de alpinism, din munţii Asiei până în Argentina şi Cile.
Secţia Română a contribuit definitoriu la crearea Muzeului Poliţiei naţionale de la Târgovişte, inaugurat în iulie 2000, şi are o frumoasă Casă IPA la Giarmata, iar două imobile similare se află în stadiu de finalizare la Lipova – jud. Arad şi la Lepşa – jud. Vrancea.
Demn de reţinut că, după numeroşi ani de eforturi şi intensă preocupare, Secţia Română a îndeplint nu doar datoria de onoare dar şi însărcinarea primită de la forul internaţional pentru a promova, în organizaţia mondială, Secţia IPA a Republicii Moldova.
Conferinţa IEC din septembrie 2010, de la Paris, a consfiinţit statutul de secţie naţională IPA a asociaţiei moldovene şi a mulţumit Secţiei române pentru contribuţia sa determinantă la acestă reuşită.
Asociaţia naţională publică o revistă proprie de informare şi opinii denumită „IPA JURNAL” şi una profesională: „Revista de Investigaţii Criminale”, iar la nivel regional apar diverse buletine tematice.
Web-site-ul www.iparomania.ro are o poziţie activă pe Internet, prezentând nu numai secţia noastră ci şi informând pe toată lumea despre activităţile ce se desfăşoară sub semnul IPA, pe intreg globul.